Cine ar trebui să-și dea demisia?

1. Ponta: Pentru că a plagiat grosolan o teză de doctorat și nu a recunoscut, iar credibilitatea sa ca persoană cu responsabilitate maximă e 0.

2. Antonescu: Pentru că e prost la pariuri și a ratat rezultatul referendumului, punându-și gaj în mod hazardat locul său pe scena politică.

3. Băsescu: Pentru că, deși referendumul nu este valid, în jur de 8 milioane de români îl vor categoric demis.

Toate trei sunt demisii de onoare.
Cine-și va da demisia? Niciunul.
De ce?

A câştigat Băsescu alegerile sau le-a pierdut Geoană?

Întâi şi-ntâi trebuie să remarc poziţia lui Robert Turcescu dintr-o emisiune de ieri seară de pe Realitatea (un post considerat anti-Băsescu), în care s-a contrat destul de aprig cu Victor Ponta (un demagog fără margini) şi afirma că este absolut ruşinos faptul că cei din alianţa PSD-PNL nu au reuşit să strângă confortabil mai multe procente decât un singur om.

Şi asta era aseară, când aproape toate exit-poll-urile l-au dat câştigător pe Geoană cu vreo 1-2% diferenţă. Acum, ştiind mai mult ca sigur că “galben-roşii” au băut şampanie degeaba şi noul preşedinte rămâne vechiul, părerea mea e că printre cele mai semnificative schimbări în tabăra perdanţilor ar trebuie să fie negreşit demisiile din fruntea partidelor ale lui Mircea Geoană şi Crin Antonescu.

Faptul că mulţi dintre simpatizanţii lui Antonescu din primul tur nu şi-au mai îndreptat voturile către coaliţie îl pune pe liderul PNL într-o poziţie penibilă, demonstrând că pactul (inconştient zic eu) pe trei ani încheiat cu un partid de stânga nu a fost digerat de români, prin urmare cred că acesta ar trebui să renunţe imediat la funcţia de preşedinte.

Dincolo e şi mai clară situaţia, Mircea Geoană a demonstrat în repetate rânduri (eşecul de a forma un guvern cu PD-L, campania electorală proastă, prestaţia slabă din dezbaterea prezidenţială oficială şi în final, pierderea alegerilor – cu tot cu bucuria precoce de aseară) că nu este calificat să ţină frâiele singurei formaţiuni importante de stânga din România, partid care a primit o altă palmă mare după eşecul din 2004 a lui Adrian Năstase în faţa aceluiaşi Traian Băsescu. Prin urmare, PSD-ul ar trebui să renunţe indiscutabil la Geoană dacă mai vrea să reprezinte un pol puternic de opoziţie.

Râmâne incert dacă Băsescu a câştigat sau nu pe plan moral, însă dacă ne gândim că acesta s-a impus prin propria imagine (partidul care l-a susţinut nu a avut o pondere semnificativă în opţiunile alegătorilor) în faţa unei întregi coaliţii majoritare în parlament, chiar şi la o distanţă foarte mică, înclinăm să credem că da.

În orice caz, noul şi vechiul preşedinte şi-a luat în cârcă o mare responsabilitate în ceea ce priveşte transmiterea unui mesaj pozitiv şi acelora care nu l-au votat, de a continua să câştige sau să consolideze încrederea românilor în următorii 5 ani, de a încerca să medieze o formare de guvern stabil şi nu în cele din urmă, de a servi interesului cetăţenilor şi nu celui propriu.

Nu ştiu cu cine să votez

Şi probabil nu voi şti nici în ziua alegerilor. Cu siguranţă voi apela la “ala-bala portocala” sau “ini mini mai ni mo” în cabina de vot. Nici nu ştiu de fapt pe care dintre metode o s-o folosesc. Probabil o să dau cu banul ca să aflu.

Că nu voi vota pro, asta e sigur. Dar parcă nici contra nu-mi oferă o alternativă viabilă. Mă-nvârt în jurul cozii.

De ce aş vota anti-Băsescu?
Pentru că 10 ani e prea mult. Ar înseamna o pătrime din “domnia” lui Ceauşescu. Şi asta nu sună bine deloc.
Pentru că trebuie să păstrăm tradiţia de a nu avea preşedinte reales.
Pentru că şi-a cam luat-o în cap.
Pentru că vom avea guverne instabile în continuare.
Pentru că dincolo e propus Johannis ca premier, şi sună interesant. Atât.

De ce aş vota anti-Geoană?
Pentru că e bleg. Îmi aminteşte de Alan Harper. Şi la faţă şi la comportament.
Pentru că nu sunt adeptul stângii. Nu că ar conta asta în România, unde doctrinele sunt un amalgam de ciudăţenii.
Pentru că alianţa PSD-PNL nu va funcţiona niciodată.
Pentru că PSD nu a demonstrat nimic când a fost la guvernare.
Pentru că mogulii nu vor mai fi cicăliţi.

Un lucru e sigur. Voi vota. Şi nu va fi vot nul.