Ponta e hoț. Punct. Ponta a furat. Nu avem nevoie de un act oficial ca să ne confirme că a violat blocuri de text fără a i le atribui autorului original. Furtul intelectual e și el furt, chiar mai grav decât furtul „obișnuit”, când vine din partea liderului Guvernului.
Dar Ponta nu numai că e hoț, e și ipocrit. Sunt cel puțin două declarații prin care se descalifică total:
1. De ce SĂ DEMISIONEZ? Am făcut ceva ca premier împotriva României? – spunea el pe la începuturile scandalului. În concepția sa, deci, un om fără integritate pe plan personal poate să conducă o țară, atâta timp cât e curat pe ordinea de zi a atribuțiilor de premier.
2. VOI DEMISIONA dacă decizia Consiliului de Etică va fi că am PLAGIAT – afirma într-un interviu pentru El Pais, cu jumătate de gură, oarecum departe de ochii României. El știe că a furat. Doar nu a dat copy paste în stare de inconștiență. Sau nu i-a făcut Băsescu magie neagră. Faptul că el așteaptă „sentința” Comisiei pentru o eventuală demisie demonstrează că nutrește speranța unei decizii mincinoase, care l-ar scoate basma curată. Ori e într-o fază de negare, ori e ipocrit.
SINGURUL mod în care Ponta putea ieși cu demnitate din acest scandal, moment pe care l-a ratat deja, era demisia imediată la enunțarea acuzațiilor și recunoașterea furtului. O demisie după exprimarea Comisiei e nulă din punct de vedere etic.
N-ai sa vezi demisie. Basescu cu zicea:
– In 5 minute …