2

Cât de hipster ești dacă îți iei un hoverboard în România?

Stai așa. Toată lumea știe ce e ăla un hoverboard? Cine nu, e clar la nivelul 0 de hipsterime. Moving on.
Cei care ați văzut trilogia „Back to the Future” (5 puncte de hipsterime din oficiu) știu că e acel skateboard plutitor cu care circula bengos Marty McFly. Să nu credeți că s-a inventat așa ceva. Chiar dacă în film jucăria a fost adusă din 2015, dacă bine îmi amintesc. Dacă nu, să sară geek-ii pe mine. Oricum, super optimiști producătorii referitor la avansarea tehnologiei, mai ceva ca Brucan legat de democratizarea țării noastre.

hover2

În fine, mașinăria de care vorbim acilea noi și care e pe roți a fost poreclită așa de către lume pentru că e o confuzie cu denumirea oficială. Sunt mai mulți producători și unii chiar se războiesc prin tribunale. Cel mai fidel termen ar fi Self-balancing scooter în engleză. În magazinele românești o să îl găsești ca scuter electric, skateboard electric, hoverboard, combinații între toate cele, sau după denumirea producătorului.

Întrebările mele ar fi așea:
1. Cine își ia un hoverboard în România?
2. Pe unde te poți da cu el?

Răspunsuri:
1. Nu io.
Asta pentru că nu am bani de așa ceva. Adică dacă aș avea atâția bani de mi-ar tremura mâna dacă n-am cheltuit într-o zi 1000 de euro, probabil că sigur mi-aș lua un hoverboard. Să nu mă înțelegeți greșit. Nu sunt scumpe. Costă cam cât un smartphone de vârf. Adică de la dooj dă mileoane în sus. Sunt și mai ieftine, și mai scumpe. Dar ăsta ar fi prețul decent, ca să nu riști să îți explodeze bateria. Au fost cazuri. Ce vreau să zic e că sunt scumpe în raportu cu beneficiul pe care îl aduc. Și de aici ajungem la răspunsul cu numărul

2. Încă nu mi-e clar ce poți să faci cu el. Evident, să te dai. Dar de ce te-ai da cu el? Să ajungi mai repede undeva. De lene de mers ca toți oamenii normali. Că e ceva nou și musai să experimentezi. Că e confortabil. Că e funny. Nu știu. Problema ar fi asta: ai pe unde să te dai cu el în România?

În țările dezvoltate deja există legislație referitoare la utilizarea lor. În New York sunt interzise. În California sunt admise pe traseele de bicicliști cu o anumită limită de viteză și cu cască de protecție. În Germania, Anglia sau Olanda sunt permise doar prin spațiile private. Am încercat să caut dacă s-au dat legi în România, dar nu prea am găsit. De fapt după câteva secunde am început să râd de mine că fac asta. Și aici revenim la Brucan. Haha. Partea bună în faptul că suntem subdezvoltați e că teoretic poți să faci ce vrei dacă nu e interzis prin lege. Adică nu cred că vreun organ cu pulan are dreptul să se lege de tine dacă te sui pe el și te dai prin parcuri sau chiar pe trotuare. Asta nu înseamnă că nu există riscul să te scuipe vreun baștan sau să-ți iei un baston în cap de la un boșorog căruia i-ai violat spațiul de trecere.

Ideea e că dacă ești îndeajuns de hipster să îți iei un hoverboard în România, poți să îl folosești just for fun, și pe unde ai loc. Că atâta timp cât traseele de biciclete sunt mai rare decât zilele de post ale Oanei Roman, trebuie să te rezumi la curtea proprie, la parcuri și cam atât. Poți să te aventurezi și pe trotuare, sau, de ce nu, direct pe stradă, dacă ai destul sânge de hipster în tine.

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=ACGeWm8dcu8[/youtube]

blogândac

2 Comments

  1. Mai vezi prin parc cate-un neispravit sfrijit care in timp ce sta – bat – pe un h.b, cu mainile-n buzunare si cu privirea pierduta-important, in zare, daca nu cumva vorbeste la mobil, c-o mana si fumand, cu cealalta. Ridicol de … tinerete !

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.