Poți să pierzi multe în viață dacă ești om bun.
Când auzi din spate fuga dezordonată a unei fetițe de vreo 5 ani pe o cărare îngustă și elevată, ești la un singură mișcare de a crea o fază epică de povestit cu recurență la o bere, printr-un singur cot scos mai la stânga la momentul oportun. O contuzie maxilo-facială minoră plus-minus răni deschise, urmate de un bocet în hohote de un minut jumate n-aș cataloga-o ca fiind un deal breaker. Analizând logic, fetița are oricum o memorie cât un pește și nu-și va aminti nimic din toată povestea asta, în schimb pentru mine ar fi un câștig enorm. Insă o las să treacă pe lânga mine ca vântul, iar brațul stâng mi-e blocat de îngerul care stă pe umăr.
